Ce puii mei? – What my chickens?
Du-te-n pisicii ma-tii – go into your mothers cats
Ce pusca mea? – what my gun?
Pana mea – my feather
Ce basca mea? – What my hat?
E cu capu! – he is with his head
Da-te-n sange – go into blood
Nu ma freca la icre – dont rub my fish eggs
Plimba ursul – go walk the bear
Ma doare-n paispe – it hurts in my fourteen!!!
Pentru ca de ceva vreme cautam o echipa cu care sa ma-nfurii, de azi sunt suporter Melbourne Victory.
Iata si motivele:
1. joaca fotbal si nu cacat amestecat cu sport in care oamenii mai mor (pentru cei care nu inteleg, la fobalul australian m-am referit)
2. sunt din Melbourne
3. culorile clubului: alb-albastru
4. in consiliu director este un roman: Florin Buhala, avocat si proprietar de firma de avocatura chiar.
Este un pic ciudat sa devin suportetul unei echipe fara sa vad vreodata cum joaca, fara sa simt ceva la un mec de-al ei. Dar, daca stau sa ma gandesc ca am tinut cu Farul la un moment dat, o perioada mergand la meciuri regulat, mai rau nu are cum sa fie.
S-a intamplat azi pe LinkedIn grupul ce se cheama “Romani in Melbourne”. Daca te intereseaza networking cu conationali locuitori in frumosul oras, esti liber sa te alaturi grupului.
Spor!
p.s. Si pe Facebook!
La GPEC in 2010, rugandu-l pe Bryan Eisenberg sa imi semneze cartea, am schimbat cateva cuvinte. Cineva (imi pare extrem de rau ca nu stiu cine) ne-a facut o poza. Prin apropiere era Andrei Radu si Liviu Taloi parca. Ei bine, acea imagine o caut.
Sansele sunt minime… dar stie cineva despre ce vorbesc? Si daca da, binevoieste sa imi dea si mie acea fotografie?
Multumesc.
Din 2 clienti avuti de Creative-Design la GPEC, Adi (Wellness & Silverzone) si Razvan (Cartuse-Imprimante.net), s-au intamplat 2 premii dupa cum urmeaza:
1. Wellness a luat cel mai bun magazin in categoria Sanatate si Frumusete
2. Cartuse-Imprimante.net s-a lipit de “Premiile User’s Choice, decernate pe baza votului juriului consumator – cel mai bun start-up”.
Castigator in categoria de IT&C (ca acilisea doream sa ajung defapt) este Gamesline.ro. Care proiect este bantuit de fantomele trecutului de la GPEC: incearca sa adaugi in cos un produs, si apoi actualizeaza cantitatea la 1,5. Sau 0.29. Sau 11.3. Si merge. 
Isi mai aduce aminte cineva de vechiul MarketOnline?
Ciocan va iubeste.
Mi-am amintit ca acum se intampla GPEC 2011 si mi-am dat seama ca nu am apucat sa ma uit in lista participantilor, sa vad cate preoiecte dezvoltate de noi sunt acolo. Cu alte cuvinte.. castigam, dar cu ce?
Wellness, Silverzone si start-up-ul Cartuse-Imprimante sunt acolo. Deci stau linistit… sunt pe maini bune.
(oau.. prima insemnare ce n-are legatura cu OZ in ultimele 3 luni cred…)
Ca taaare mi-i foame si-s cu un proiect nou in brate de l-o facut muma-sa dupa termen (ca de obicei), iar setea de back-linkuri ii e tare naprasnica la varsta asta.
Asa ca daca ai matale prin batatura un site cat de miculet, un blog’sor sau ceva prezenta online si o-i vrea sa te milostivesti de asta micu, tare m-oi bucura si promit ca n-o sa uit pustiul de bine.
Da-mi de stire aici (voi sterge comentariul), pe email, YM, FB, Skype.
Ramai sanatos!
(pentru ca m-au intrebat multi, este pentru noul serviciu de Flower delivery in Melbourne)
Cape SHANK este jos de tot, unul dintre cele mai sudice puncte la pana intr-o suta de kilometri de casa.
Cu niste “oameni de bine” am saravrsit un gratar ieri, intr-o neinspirat aleasa zi de duminica - am avut de la ploaie torentiala, la picaturi, nori, soare, vant de diferite viteze si un soare (am mai zis, nu?) de am fata ca pescarii. Toate astea in doar 14 minute.
Melbourne, te iubesc!
Sa revenim: dupa ce am consumat carnurile din dotare, am plecat agale sa ardem caloriile, pana jos la ocean. Uite ce a iesit:
1. niste poze
2. si niste filme
Si pe langa tigania aia de intrare pe membership platit - deci intru ca sa iti dau niste sute de dolari si pentru asta trebuie sa platesc un fee anual - pare OK cu cateva exceptii.
Imi place ca gasesti chestii pe care supermarketurile surori concurentedeochiilumiidarprieteneintrumonopol (a se citi Coles si woolworths) nu le au in oferta si preturi mai bune la anumite chestii: am luat lada de Stella cu 30 si putin de dolari, sticla de BlackLabel cu aproape 40 - deci gasesti de-ale gurii cu 10%-20% mai jos.
Nu imi plac preturile la haine, aici sar calul grosolan si fructele sau prospaturile nu-s chiar la pret de “buy ‘n large”.
Dupa ce s-o termina baxul de faina si litrul de soya sos, mai mergem.
Am luat-o azi catre Geelong din lipsa de ocupatie si program duminical. Am gasit un oras cu personalitate puternica, happy, surprinzatorde mic pentru un orasel foarte apropiat de Melbourne. Printre primele mele contacte cu Australia, Geelong are un super radio (al carui nume imi scapa mometan si pe care il ascultam cu mult inainte de a avea viza) si o super echia de fotbal (vorbim bineinteles de fotbalul local, ce n-are nimic in comun cu soccerul, dorinta de viata, inteligenta sau bunul simt).
