Uniunea Europeană se pregătește pentru una dintre cele mai ambițioase reforme în domeniul sănătății publice din ultimele decenii: interzicerea țigărilor cu filtru și a țigărilor electronice. Scopul principal este reducerea consumului de tutun, însă măsura provoacă deja reacții puternice în rândul statelor membre, al producătorilor și al consumatorilor.
Proiectul de lege aflat în discuție la nivelul Consiliului Uniunii Europene vizează o serie de restricții radicale: de la eliminarea țigărilor cu filtru de pe piață, până la interzicerea comercializării produselor din tutun în magazine, benzinării și chioșcuri. Documentul ar urma să fie prezentat și discutat în cadrul unei reuniuni a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care va avea loc în noiembrie la Geneva.
Un proiect cu implicații uriașe pentru industria tutunului
Raportul citat de publicația germană Bild arată că grupul de studiu al OMS „privind reglementarea produselor din tutun” recomandă în mod explicit interzicerea filtrelor pentru a reduce „palatabilitatea” și atractivitatea țigărilor. Potrivit specialiștilor, filtrele – deși sunt percepute de mulți fumători ca un element care face fumatul mai „sigur” – ar putea avea efectul contrar, oferind o falsă senzație de protecție.
„Interzicerea fabricării, importului, distribuției și vânzării țigărilor cu filtru ar contribui semnificativ la reducerea consumului de tutun”, se arată în proiectul de lege. Filtrele conțin adesea plastic, acetat de celuloză și alte substanțe care poluează mediul, fiind printre cele mai întâlnite deșeuri din lume.
De asemenea, documentul menționează și posibilitatea extinderii interdicției asupra țigărilor electronice – considerate o „opțiune de reglementare suplimentară” – în contextul preocupărilor legate de sănătatea publică și de impactul asupra mediului.
Țigările electronice, între ajutor pentru renunțare și pericol pentru tineri
Industria țigărilor electronice susține că aceste produse oferă o alternativă mai puțin nocivă pentru fumătorii adulți care încearcă să renunțe la fumat. Cu toate acestea, datele recente ale Comisiei Europene și ale OMS arată o creștere alarmantă a utilizării acestor dispozitive în rândul tinerilor.
În multe țări din UE, inclusiv România, vapatul a devenit o modă printre adolescenți, care consideră că țigările electronice nu sunt periculoase. În realitate, ele pot conține nicotină în cantități mari și alte substanțe toxice.
„Vedem o nouă generație de tineri care devin dependenți de nicotină fără să-și dea seama”, a declarat un oficial european din cadrul Direcției Generale pentru Sănătate. „Țigările electronice sunt atractive prin arome, culori și marketing, dar riscurile pentru sănătate sunt reale.”
Astfel, propunerea UE de a interzice aceste produse are și o dimensiune educativă și preventivă, urmărind să limiteze accesul minorilor la dispozitivele de tip vape și să reducă impactul social al fumatului.
O interdicție „bazată pe generație”: ideea inspirată din Noua Zeelandă
Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, analizează și un concept revoluționar: o interdicție „bazată pe generație”. Aceasta ar presupune ca persoanele născute după un anumit an să nu mai poată cumpăra produse din tutun niciodată, similar cu legea adoptată în Noua Zeelandă.
Modelul neozeelandez prevedea ca orice persoană născută după 1 ianuarie 2009 să nu poată cumpăra țigări în mod legal pe tot parcursul vieții. Deși ulterior măsura a fost anulată de noul guvern, ideea a stârnit interes global și ar putea fi adaptată la nivel european.
„O astfel de lege ar însemna practic sfârșitul treptat al fumatului în Europa”, susțin susținătorii proiectului. Totuși, criticii avertizează că o interdicție de acest tip ar putea genera un comerț ilicit uriaș, mai ales în țările est-europene.
Pozițiile divergente ale liderilor europeni
Nu toate statele membre privesc cu ochi buni această inițiativă. Italia, de exemplu, este una dintre țările unde fumatul este adânc înrădăcinat în cultură. Premierul Giorgia Meloni a ironizat propunerea, afirmând că „probabil ar ucide pe cineva dacă ar trebui să renunțe la țigări”.
Într-o scenă devenită virală, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a provocat-o pe Meloni la summitul de pace din Gaza:
„Arăți grozav. Dar trebuie să te fac să renunți la fumat”, i-a spus acesta.
Replica lui Meloni a fost pe măsură: „Știu, știu. Nu vreau să omor pe cineva”.
„Este imposibil”, a intervenit în glumă Emmanuel Macron.
Dialogul dintre cei trei lideri a devenit un simbol al tensiunilor din jurul politicilor antifumat. Deși Turcia nu este stat membru al UE, Erdoğan a fost mereu un promotor fervent al unui mediu „fără fum”, spre deosebire de Meloni, care consideră fumatul o chestiune personală, nu una politică.
Disparități majore între țările europene
În prezent, statele membre UE aplică politici foarte diferite privind restricțiile de fumat. Potrivit organizației Smoke Free Partnership, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia au o conformitate „foarte bună” cu legislația antifumat.
În schimb, Bulgaria și Grecia sunt considerate exemple de „conformitate slabă”, acolo unde legile există, dar sunt aplicate parțial. România se situează undeva la mijloc – fumatul este interzis în spațiile publice închise, dar consumul de tutun rămâne ridicat, mai ales în rândul tinerilor.
Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că peste 30% dintre românii adulți fumează, iar aproximativ 10% dintre adolescenți au încercat cel puțin o dată un dispozitiv electronic cu nicotină.
Impact economic și social uriaș
Interzicerea țigărilor cu filtru și a celor electronice ar avea consecințe masive asupra industriei tutunului, care generează miliarde de euro anual pentru bugetele naționale și europene.
Doar în România, încasările din accizele pentru produse din tutun depășesc 3 miliarde de euro pe an. În Polonia, Germania și Franța, cifrele sunt și mai mari. O interdicție totală ar putea determina pierderi majore de venituri fiscale și ar afecta sute de mii de locuri de muncă.
Asociațiile industriei avertizează că măsura ar putea alimenta piața neagră, deja problematică în unele state din estul Europei. „Interdicțiile radicale nu elimină cererea, ci o mută în zone necontrolate”, afirmă reprezentanții companiilor producătoare.
Pe de altă parte, organizațiile de sănătate publică argumentează că beneficiile pe termen lung – mai puține decese, mai puține boli respiratorii și cardiovasculare – depășesc orice pierdere fiscală pe termen scurt.
Filtrul – dușmanul invizibil al mediului
Unul dintre argumentele centrale ale proiectului este și componenta ecologică. Filtrele țigărilor sunt fabricate, în mare parte, din acetat de celuloză, un tip de plastic care se descompune extrem de greu. Potrivit datelor ONU, peste 4,5 trilioane de mucuri de țigară sunt aruncate anual în lume, multe dintre ele ajungând în râuri și oceane.
Aceste deșeuri eliberează microplastice și substanțe toxice care afectează fauna marină. De aceea, UE încearcă să lege lupta antifumat de obiectivele de mediu, în special de strategia „Green Deal”, care prevede reducerea poluării și a deșeurilor din plastic până în 2030.
Reacțiile societății: între sprijin și scepticism
Rețelele sociale au explodat după apariția informației privind posibila interzicere a țigărilor. Mulți utilizatori consideră că măsura este o formă de „dictatură sanitară”, în timp ce alții o văd ca pe un pas firesc spre o Europă mai sănătoasă.
„E bine să se ia măsuri, dar nu poți forța oamenii să renunțe la un viciu peste noapte”, scrie un utilizator din Franța.
„De ce să interzicem? Mai bine să investim în educație și prevenție”, comentează un altul.
În schimb, susținătorii inițiativei afirmă că „dacă am putut interzice fumatul în restaurante, putem face și următorul pas”.
Ce urmează
Proiectul va fi discutat în noiembrie la Geneva, în cadrul reuniunii OMS, și ulterior analizat de Consiliul Uniunii Europene. Chiar dacă este puțin probabil ca o interdicție totală să fie implementată imediat, experții spun că direcția este clară: UE vrea să reducă radical consumul de tutun până în 2040.
În scenariul optimist, Europa ar putea deveni primul continent „fără fum” – cu o rată a fumatului sub 5% din populație. În scenariul realist, urmează ani de dezbateri aprinse, negocieri cu industria tutunului și presiuni din partea statelor dependente de taxele pe tutun.